Hagi: Nă mă consider mare antrenor!

Tehnicianul formaţiei Galatasaray, Gheorghe Hagi, a declarat, vineri, într-o conferinţă de presă, că el a făcut lucruri bune şi la conducerea tehnică a unei echipe, nu doar ca fotbalist, dar a precizat că nu se consideră un mare antrenor, informează presa turcă.Nu mă consider un mare antrenor, dar am făcut lucruri bune şi ca tehnician, nu doar ca fotbalist. Există şi antrenori mari care au câştigat Liga Campionilor cu o echipă, dar nu au reuşit nimic cu alta”, a spus Hagi.

Gheorghe Hagi a precizat că nimeni de la Galatasaray, inclusiv el, nu este mulţumit de actuala situaţie a echipei. „Mai sunt multe de făcut. De aceea este nevoie de timp. Nu contează cine se află acum în faţa voastră. Antrenorii se schimbă, dar la club trebuie să existe unitate. Uniţi putem depăşi această situaţie. O echipă se formează într-un an sau doi. A spus asta Louis van Gaal. Vechea echipă Galatasaray s-a format în 2-3 ani. Am câştigat greu în primul an, dar încet încet a venit şi fotbalul frumos. Lucrurile mari se fac în timp”, a afirmat antrenorul român.

Hagi a menţionat că adversara de sâmbătă a echipei Galatasaray, Istanbul Buyukşehir Belediyespor, este disciplinată, bine organizată, ambiţioasă. „Poate învinge orice formaţie. Va fi un meci dificil. Vrem să jucăm bine şi să obţinem trei puncte”, a afirmat tehnicianul.

Gheorghe Hagi a precizat că nu va putea conta la meciul de sâmbătă pe serviciile jucătorilor Lucas Neill (suspendat), Arda Turan, Hakan Balta şi Harry Kewell (accidentaţi). De asemenea, atacantul Anil Dilaver nu s-a putut antrena cu echipa, având gripă, iar mijlocaşul Bariş Ozbek, aproape refăcut în urma unei accidentări, are o stare din ce în ce mai bună. Un alt mijlocaş, Juan Pablo Pino, se pregăteşte de trei zile cu echipa. „Voi încerca să folosesc cei mai buni fotbalişti dintre cei apţi de joc”, a adăugat el.

Referitor la faptul că presa turcă a notat în ultima perioadă că ar avea probleme cu unii jucători şi cu secundul său, Tugay Kerimoglu, Hagi a spus că acestea sunt doar „jocuri de culise”. „Eu am relaţii bune cu toţi din echipă. La Galatasaray mi-am făcut relaţii bune şi am arătat respect faţă de toată lumea. Mă cunoaşteţi bine. Unii jurnalişti sau unii de deasupra lor vor să îmi strice relaţiile. Vor să mă lovească. Acestea nu sunt decât jocuri de culise. Relaţiile din echipă sunt foarte bune. Muncim şi mai avem nevoie să putem învinge şi în deplasare. Cunosc bine Turcia şi înţeleg foarte bine unele lucruri”, a menţionat tehnicianul.

Echipa Galatasaray va întâlni, sâmbătă, în deplasare, de la ora 16.00, formaţia Istanbul Buyukşehir Belediyespor, în etapa a XXIII-a a campionatului Turciei. După 22 de etape, echipa antrenată de Hagi ocupă locul 8 în clasament, cu 32 de puncte. Lider este Trabzonspor, care are 50 de puncte.Tehnicianul formaţiei Galatasaray, Gheorghe Hagi, a declarat, vineri, într-o conferinţă de presă, că el a făcut lucruri bune şi la conducerea tehnică a unei echipe, nu doar ca fotbalist, dar a precizat că nu se consideră un mare antrenor, informează presa turcă.

„Nu mă consider un mare antrenor, dar am făcut lucruri bune şi ca tehnician, nu doar ca fotbalist. Există şi antrenori mari care au câştigat Liga Campionilor cu o echipă, dar nu au reuşit nimic cu alta”, a spus Hagi.

Reclame

Numărul morţilor din Libia este de ordinul miilor

Regimul dictatorului (Muammar Gaddafi) îşi trăieşte ultimele clipe. Sunt mii de persoane sosesc la Tripoli şi se adună în piaţa principală din Tripoli, piaţa martirilor”, a adăugat acest diplomat, care i-a retras sprijinul lui Kadhafi luni, potrivit Mediafax.

Aceşti oameni vor învinge, dar Muammar Gaddafi şi-a trimis teroriştii în faţa manifestanţilor, iar noi ne aşteptăm la mii de morţi astăzi la Tripoli, a precizat el.
Numărul morţilor este (deja) de ordinul miilor, nu al sutelor, a subliniat acesta.

Şeful vămii Ploieşti: O parte din mită ajungea la Blejnar

Cornel Costea, şeful vămii Ploieşti, susţine că o parte din mită ajungea la şeful ANAF, Sorin Blejnar. Declaraţia se află în motivarea arestării.

„Poziţia inculpatului pe parcursul audierilor,a fost una sinceră, atât în prima declaraţie dată, cea olografă, cât şi în cea luată pe formularul tipizat, chiar dacă ulterior a refuzat să o semneze (deşi, întrebat fiind a arătat că nu contestă conţinutul), descriind în amănunt modalitatea în care se derulau activităţile şi cum, în perioada octombrie 2010 –ianuarie 2011 a primit suma de 90.000lei din care lui i-au revenit 30.000lei, restul împărţindu-i între vameşi şi alte persoane, ca P.P.şi P.S., bani care, după ştiinţa sa ajungeau la preşedintele S.B (Sorin Blejnar, n.red.). Cât priveşte ultima sumă primită, de 10.000, inculpatul a precizat că făcea parte dintr-o restanţă mai mare, şi a fost pusă  în biroul său conform propriilor instrucţiuni date numitului V.C.V.. De alfel, aşa cum am arătat cu privire la acest ultim act material există realizată şi procedura prinderii în flagrant, cu valoarea ei probatorie, necontestată.

De asemenea, este neîndoielnica îndeplinirea condiţiei privind cuantumul pedepsei prevăzute de lege, în accepţiunea art.148 lit.h Cpp. având în vedere că infracţiunea de luare de mită, în formă continuată, prev. de art. 254 alin. 1 C.p. rap. la art. 6 şi art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p.  este pedepsita cu închisoarea de la  de la 3 la 15 ani, respectiv infracţiunea de complicitate la infracţiunea de fals intelectual în formă continuată prev. de art. 289 alin. 1 C.p. rap. la art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p. este pedepsită cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani”, se arată în motivarea arestării lui Cornel Costea.

De ce l-au arestat pe Costea

„Astfel, în lipsa unei definiţii legale a noţiunii de pericol pentru ordinea publică, în practică sunt avute în vedere mai multe aspecte (care constituie totodată criterii complementare de care se tine cont la alegerea măsurii preventive, conform art.136 alin. final C.p.p.), printre care, natura şi gravitatea faptei săvârşite, mai ales în contextul actual creat de activitatea pe linia infracţionalităţii vamale, ceea ce denotă un curaj deosebit al inculpatului, care deşi a luat cunoştinţă, măcar din media, de operaţiunile desfăşurate pe această linie, a continuat să primească sume de bani, drept mită, în chiar biroul vamal în care lucra, denotând un profund dispreţ faţă de valorile sociale ocrotite de lege, dar şi de posibila activitate de prindere întreprinsă de organele judiciare. Totodată, la aprecierea acestui pericol vom avea în vedere şi  urmările produse, cu implicaţii asupra imaginii acestui sector de activitate, cu atribuţii de constatare a eventualelor încercări de fraudare a legilor în domeniu şi aplicare corelativă  de sancţiuni, creând grave deservicii instituţiei în cadrul căreia îşi exercita chiar o funcţie de conducere. Or, în speţă, judecătorul constată că inculpatul este cercetat pentru  infracţiuni ce prezintă un grad de pericol social deosebit de ridicat, ce rezultă nu numai din limitele mari de pedeapsa stabilite de legiuitor, ci şi din modalităţile şi împrejurările concrete de săvârşire a faptelor, care nu au vizat un singur act material comis, în condiţiile în care este cercetat pentru infracţiuni săvârşite în formă continuată, care se întind, ca desfăşurare, în intervalul octombrie 2010-ianuarie. Toate aceste împrejurări justifică susţinerea că lăsarea în libertate a inculpatului ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică”, susţine judecătoarea.

Preşedintele ANAF, Sorin Blejnar, a negat în mod constant că ar fi implicat în scandalul de la Vamă. „Eu nu sunt Regina”, a declarat Blejnar, în faţa numeroaselor voci care-l indicau drept beneficiar al sumelor de bani obţinuţi în mod ilegal de vameşi.

Şeful Vămii Ploieşti a fost arestat preventiv pentru 29 de zile. Cornel Costea este acuzat de procurorii anticorupţie de luare de mită.

Descinderi în Vama Ploieşti

Procurorii DNA şi poliţiştii au făcut mai multe descinderi în Vama Ploieşti.  Maşina de serviciu a şefului vămii, Cornel Costea, a fost percheziţionată, iar acesta a fost adus la DNA Bucureşti pentru audieri.

O nouă descindere în vămi. Joi a venit rândul Vămii Ploieşti.  Au fost vizaţi angajaţi ai Autorităţii Naţionale a Vămilor, acuzaţi de luare de mită, dar şi firme de import-export de legume şi fructe.

Poliţiştii au percheziţionat maşina şefului Vămii Ploieşti şi au ridicat mai multe acte din vamă. Se pare că poliţiştii căutau o sumă de bani pe care acesta ar fi luat-o mită.Şeful Vămii Ploieşti, Dorel Costea a fost ridicat de procurorii DNA. El a fost adus la DNA Bucureşti pentru audieri.

„Dorel Costea a fost numit politic director la Vama Ploieşti. Aceste firme verificate îşi făceau vama la Ilfov şi la Bucureşti, dar odată cu venirea lui Costea s-au mutat aici. Ar fi vorba de o mita de 10.000 primită de Costea, pe care o caută DNA.  Cornel Costea a protestat acum câteva zile şi a prins nişte oameni care îl filau”, a declarat pentru Realitatea Tv, Dragoş Pătraru, jurnalist local din Ploieşti.

Şeful Vămii Ploieşti, Dorel Costea declara într-un interviu pentru ziarul local Altphel că a cheltuit 10.000 de euro pentru a-şi sărbători ziua de naştere, la sfârşitul lunii ianuarie. Dorel Costea este cunoscut că ar avea legături cu interlopi din Ploieşti.

„Fac o evaluare a situaţiei care a apărut în urma descinderilor din punctele de frontieră. După evaluări pot da un interviu să spun ce trebuie făcut. Vizavi de Ploieşti, mai mult nu cunosc.Instituţiile îşi fac treaba. E singurul lucru pe care vi-l spun deschis”, a declarat Viorel Comăniţă, şeful interimar al Autorităţii Naţionale a Vămilor.

Liderul Pro Lex, Vasile Lincu a spus că în Vama Ploieşti au fost constatate nereguli încă din 2008, în urma controalelor. În plus, şeful şi adjunctul vămii de aici ar fi oamenii lui Vasile Marica, liderul Sed Lex, acuzat de un fost angajat al vămii de luare de mită.

„Sunt mai importante vămile de interior decât cele de frontieră. Aici nu vorbim de trafic cu porbagajul cu bicicleta, vorbim de tiruri dacă sunt nereguli şi ce ar fi ca o coincidenţă, anul trecut, aici liderul lui Marica de la Bucureşti a fost numit director adjunct, iar directorul prim a fost angajată o persoană, dar pentru că nu avea loc i s-a făcut loc prin îndepărtarea directorului care ocupa funcţia prin concurs, mutându-l la vama Târgovişte. Practic s-a făcut o echipă din persoane care nu aveau ce căuta acolo. Ploieştul e foarte important nu neapărat pentru legume şi fructe ci pentru produsele accizate, pentru că vorbim fie de cantităţi foarte mari, fie în valoare de sute de milioane de euro. Pot să vă spun ce au constatat colegii mei. Din 2008 au văzut înscrisuri, au fost nereguli pentru o anumită perioada deşi erau mai vechi şi produse şi ulterior controlului”, a declarat Vasile Lincu, liderul Pro Lex.

Traian Băsescu vorbea la începutul acestei săptămâni despre evaziunea fiscală în privinţa legumelor.

„Instituţiile statului în lupta cu crima organizată, trebuie să continue ceea ce s-a început anul trecut în vară şi anume „bătălia” împotriva evaziunii fiscale, fie că ea se produce la nivelul firmelor, fie că se produce în comerţul intracomunitar cu legume, fructe, cartofi, cu carne, fie că vorbim de evaziunea fiscală pe piaţa muncii, munca la negru. Nimeni nu mai poate dormi liniştit în aceste domenii, atunci când ştie că încalcă legea”, a declarat Traian Băsescu.
În 2006, 15 lucrători vamali au fost anchetaţi la Vama Ploieşti pentru că au luat câte 9.000 de euro pentru a întocmi mai repede nişte acte. Procesul este de departe de a se fi terminat.

În ultima lună, procurorii şi ofiţerii DGA au descins în mai multe puncte de trecere a frontierei. Ofiţerii DGA şi procurorii anticorupţie au desfăşurat, luni dimineaţa, zeci de percheziţii în vama Albiţa, din judeţul Vaslui, precum şi în alte locaţii din judeţ, aproximativ 70 de poliţişti de frontieră fiind în vizorul anchetatorilor.

7 din cei 15 poliţişti de frontieră reţinuţi preventiv au primit, miercuri, mandate de arestare. Alţi 8 poliţişti sunt cercetaţi în stare de libertate, având interdicţia de a părăsi ţara, în timp ce şeful polţiei de Frontieră Albiţa a fost eliberat.

Pe de altă parte, în urma unor descinderi care au avut loc în ultimele două săptămâni la PTF Siret, PTF Naidăş şi PTF Moraviţa, aproximativ 150 de poliţişti de frontieră, vameşi, dar şi contrabandişti de ţigări sunt în arest preventiv, alte zeci de persoane fiind cercetate în libertate, pentru acuzaţii similare.

Cele mai mari pericole virtuale

Ca in fiecare an, expertii in securitate virtuala din toata lumea s-au intalnit in cadrul conferintelor Black Hat si Defcon, tinute in Las Vegas.

Participantii de anul acesta au putut afla cateva din cele mai importante amenintari, care vin pe cale virtuala.

Cum se fura banii din bancomat, datorita eBay

Un hacker american a cumparat cateva ATM-uri folosite de pe eBay, pe care le-a dezmembrat pentru a afla mecanismul de functionare.

In scurt timp, a invatat sa conecteze un calculator la un ATM pe care sa-l programeze sa elibereze diverse sume de bani.

HTTPS nu mai inseamna siguranta

Pana acum, utilizatorii au fost invatati ca atunci cand se logheaza pe contul de banking, trebuie sa verifice daca URL-ul incepe cu „HTTPS”. Acest lucru inseamna ca site-ul respectiv foloseste un protocol securizat de schimb de informatii, numit SSL.

Securitatea SSL se bazeaza pe certificate de autentificare primite de catre banci din partea unor autoritati, printre care si Google. Lipsa de siguranta sta in felul in care aceste companii emit certificate de autentificare.

Telefoanele mobile pot fi ascultate cu un calculator

Nu este pentru prima oara cand se anunta decriptarea datelor GSM. Unul dintre instrumentele folosite de hackeri, care este atat de ieftin incat poate fi construit de catre oricine, joaca rolul de turn GSM care primeste date de la toate telefoanele din raza de actiune.
Din experienta specialistilor prezenti la conferinte, cel mai usor de pacalit sunt iPhone-urile.

Aplicatii „capcana”

Unele dintre aplicatiile construite pentru smartphone-uri colecteaza informatii personale, pe care ulterior le trimit hackerilor. Cele mai vulnerabile sunt aplicatiile pentru Android

Pericolul din spatele Facebook

Pentru mulţi tineri, reţeaua de socializare Facebook a devenit o problemă serioasă în momentul în care „şi-au mutat” întreaga viaţă în mediul virtual. Psihoterapeuţii susţin că este vorba despre o dependenţă care poate distruge viaţa reală a individului.

La începutul acestui an, Asociaţia Americană de Psihiatrie (A.P.A) a nominalizat noi forme de dependenţă pentru a fi introduse în ediţia a cincea a DSM (Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders), printre care şi dependenţa de internet, şi, în particular, cea de Facebook, care are aproape 500 de milioane de membri în toată lumea.

Această reţea de socializare permite o formă de comunicare neîntreruptă, pe când e-mail-ul, spre exemplu, e limitat. De aici şi senzaţia utilizatorului că, în măsura în care nu intră frecvent pe contul său de Facebook, pierde firul şi asta îl frustrează. De asemenea, îi dă utilizatorului iluzia apropierii, proximităţii. Astea ar fi avantajele, în opinia pasionaţilor. Tot ei îi văd şi punctele slabe. Faptul că nu permite o ierarhizare a informaţiei, nu poţi discerne ce e adevărat sau nu, iar specialiştii identifică drept un posibil efect al utilizării frecvente şi scăderea capacităţii de concentrare. Altfel spus, setat la ritmul cu care se succed postările pe Facebook, te infantilizezi în viaţa reală.

Loredana Dumitraşcu apreciază despre sine că are o anumită dependenţă de Facebook, ceea ce a îndemnat-o să îşi facă şi lucrarea de dizertaţie la masterul de Psihoterapie pe care l-a urmat tocmai pe subiectul dependenţei de reţelele de socializare. Intră pe Facebook în fiecare zi şi este primul lucru pe care îl face atunci când deschide calculatorul. Are aproximativ 800 de prieteni, dintre care mulţi necunoscuţi pe care i-a adăugat în urma diverselor activităţi în reţea. În opinia sa, utilizarea Facebook îmbunătăţeşte comunicarea prin faptul că poţi păstra legătura cu persoane cunoscute aflate în alte colţuri ale lumii, dar şi cu persoane pe care în viaţa reală e puţin probabil că le-ai fi putut întâlni. În opinia tinerei, un avantaj al Facebook ar fi faptul că nu e nevoie de simultaneitate. Poţi posta ceva, te culci şi când te trezeşti găseşti reacţiile la postarea ta şi poţi continua tot aşa. Psihoterapeutul Cristiana Haica explică însă că, dacă ai foarte mulţi prieteni pe Facebook, acest fapt nu te va face un mai bun comunicator, ci, cel mult, un abil „controlor de trafic

” al mesajelor virtuale, iar dacă eşti foarte dedicat acestui mod de a relaţiona, este clar că nu mai ai timp pentru comunicarea „face to face” şi vei deveni din ce în ce mai incapabil de a menţine o relaţie în lumea reală. „Regulile sunt foarte diferite în cele două lumi, iar creşterea abilităţilor de comunicare şi a frecvenţei de relaţionare în una dintre ele face ca relaţionarea în cealaltă să fie proporţional mai mică.” Psihoterapeutul mai susţine că dependenţa de internet, inclusiv cea de Facebook, se tratează ca orice adicţie, dar este foarte dificil deoarece sevrajul este destul de greu de tolerat.Să cheltuieşti bani virtuali

Loredana joacă anumite jocuri sociale şi, implicit, are nevoie de vecini, de aceea i-a adăugat în listă. „Sunt persoane din toată lumea cu care comunic şi pe alte teme, în afara jocului

. N-aş spune însă că aceste persoane pe care le-am cunoscut astfel ­mi-au devenit cunoştinţe şi în viaţa reală”, spune Loredana. Limita dintre dependenţă şi comunicare, crede tânăra, este stabilită în felul în care îţi afectează viaţa. Iar ei i-a afectat viaţa în sensul că a ales să-şi facă o dizertaţie pe tema asta. Dacă o zi nu are acces la internet, pe seară deja devine nerăbdătoare să vadă ce s-a mai intamplat în reţea. Cum ar descrie Loredana Farmville-ul? „E un joc calm, nu trebuie să te lupţi pentru teritoriu şi nu necesită să fii la un anumit moment în joc. De fapt, ai o gospodărie virtuală. Ideea acestui joc este să ai un anumit număr de prieteni, care să fie vecinii tăi – vecini de fermă, de plantaţie. Tu îi vizitezi, şi vizitându-i obţii puncte şi bani şi cu banii aceia îţi poţi cumpăra diverse tipuri de case, decoraţiuni, legume etc.”, explică Loredana. Satisfacţiile pe care le dă jocul sunt în opinia Loredanei faptul că ai nişte rezultate-spre exemplu s-au copt roşiile şi ai câştigat nişte bani pe care poţi apoi să-i cheltuieşti. „Iar senzaţia pe care o ai când cheltui bani într-un joc virtual este identică cu cea pe care o ai când cheltui bani în viaţa reală.” Atunci când doreşti însă ceva mai exclusi­vist in Farmville, cum ar fi o casă cu piscină, e nevoie să introduci în joc şi bani reali. Ea a ajuns la nivelul 41 al jocului, în prezent cea mai avansată persoană atingând nivelul 90. Tânăra spune că în perioada în care a lucrat pentru dizertaţie sau teza de doctorat a lăsat jocul ­deoparte, însă şi-a lăsat pământul arat, ca să nu se usuce. Loredana crede că Farmville îţi dezvoltă o anumită responsabilitate. „Spre exemplu, dacă îţi cumperi un căţel, îl cumperi cu bani virtuali, dar trebuie să intri timp de 14 zile să îi şi dai de mâncare pentru că altfel ­dispare.